Problema 772- Culegere admitere Iași 2020

Volumul de aer ( cu 20% oxigen, condiţii normale) utilizat la amonoxidarea metanului, dacă s-au obţinut 97,2 kg HCN cu randamentul de 80%, este:
A. 67,2 dm³;
B. 67,2 m³;
C. 756 m³;
D. 336 dm³;
E. 268,8 m³. 

Rezolvare:

           3/2∙22,4m³             27kg
            ____________________                                         ____________

CH₄  +  3/2O₂  +  NH₃→HCN + 3H₂O

            _________________                                             ______________

                X m³               121,5kg

S-au obtinut →C_p=97,2 kg HCN

ɳ = C_p∙100/C_t ; C_t= 121,5 kg HCN

X= 151,2 m³ O₂;

V_aer = 5 ∙ V_O2;

V_aer = 5 ∙ 151,2 = 756 m³ aer.

RASPUNS : C

Problema750, Culegere admitere Iasi 2020

Care este volumul de iodura de metil (ρ =2,28 g/ mL) cere se va consuma in reacția cu 31 g metilamina, știind ca produsul final de reacție nu prezinta caracter bazic?
A. 186,84 mL
B. 124,56 mL
C.62,28 mL
D. 249,12 mL
E. 311,4 mL.

Rezolvare:

Reacția va avea loc pana la formarea sării cuaternare de amoniu astfel încât sa nu aibă caracter bazic.
    31g               3x142 g
................        ..............

CH₃-NH₂ + 3CH₃ I → (CH₃)₃N]⁺I^- + 2HI
................        ...............
    31 g                 X g

X=426 g CH₃ I 

ρ=m/V ;     V= m/ρ;  V= 425:2,28=186,84 mL    

RASPUNS : A

Programa Bac Chimie anorganica

PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ

I.   COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
   
   • Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
   • Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
   • Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
   • Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem chimic.
   • Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaţiilor acestora.

2.   Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.

• Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.

• Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.

• Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.

3.      Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.

• Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.

• Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.

• Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.

4.       Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

• Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.

• Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.

5.      Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiuții produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.

• Compararea acţiuții unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.

• Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.

II. CONŢINUTURI

Structura atomului Tabelul periodic al elementelor chimice	Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d. Corelaţii   între   structura   învelişului   electronic   pentru     elementele    din perioadele 1, 2, 3, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor. Variaţia proprietăţilor periodice ale elementelor, în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3. Variaţia caracterului metalic şi nemetalic în grupele principale şi perioadele 1, 2, 3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu oxigen, clor, apă. Importanța practică a sodiului. Variaţia caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, faţă de O2, H2O. Variaţia caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A). Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromură de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului.
Legături chimice Interacţii între atomi, ioni, molecule	Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Legătura covalentă nepolară: H2, N2, Cl2. Legătura covalentă polară: HCl, H2O. Legătura covalent-coordinativă: NH4+şi H3O+. Legătura de hidrogen. Proprietăţi fizice ale apei.
Starea gazoasă	Ecuaţia de stare a gazului ideal. Volum molar (mol, numărul lui Avogadro).
Soluții apoase	Dizolvarea. Factorii care influenţează dizolvarea. Dizolvarea unui compus ionic şi a unui compus covalent polar în apă. Solubilitatea substanţelor în solvenţi polari şi nepolari. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi de baze (tari şi slabe): HCl, H2CO3, HCN, NaOH, NH3. Cupluri acid-bază conjugate.
Echilibre acido-bazice	pH-ul soluţiilor apoase de acizi monoprotici tari şi baze monoprotice tari. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleină (virajul culorii în funcţie de pH). Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare.
Noţiuni de electrochimie	Reacţii de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox. Caracter oxidant şi reducător. Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell (construcţie şi funcţionare), acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă. Electroliza – metodă de obţinere a metalelor (Na), nemetalelor (Cl2, I2, H2) şi a substanţelor compuse (NaOH). Electroliza: apei, soluţiei de NaCl, soluţiei de CuSO4.
Noţiuni de termochimie	Reacţii exoterme, reacţii endoterme.

	Entalpie de reacţie. Căldura de combustie - arderea hidrocarburilor. Legea Hess. Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare). Căldură de dizolvare.
Noţiuni de cinetică chimică	Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori. Viteza de reacţie. Constanta de viteză. Legea vitezei.
Combinaţii complexe	Combinaţii complexe. Obţinerea combinaţiilor complexe (reactivul Schweizer; reactivul Tollens) Reacţia ionului Fe3+cu [Fe(CN)6]4-.
Calcule chimice	Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuaNiei reacNiei chimice), puritate, randament. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

NOTĂ:

Programele de examen sunt realizate în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele dezvoltate pe parcursul învățământului liceal, se elaborează în conformitate cu prezenta programă și nu vizează conținutul unui manual anume.

Programa Bac Chimie organica

PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICA

 I. COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi

• Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
• Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
• Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

2.   Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.

• Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
• Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
• Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.

3.      Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.

• Rezolvarea problemelor cantitative/calitative.
• Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
• Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.

4.       Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

• Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
• Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective// obiective.
• Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.

5.      Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.

• Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.
• Justificarea importanţei compuşilor

II. CONŢINUTURI

Structura şi compoziţia substanţelor organice	Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuși organici studiaþi. Legături chimice în compuşii organici. Izomeria de catenă, de poziþie pentru compușii organici studiaþi. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.
Clasificarea compuşilor organici	Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de grupa funcţională. Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine. Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici. Compuşi cu grupe funcţionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide.
Tipuri de reacții chimice în chimia organică	Reacţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului). Reacții de adiţie (bromurarea propenei (cu Br2 şi HBr), bromurarea acetilenei (cu Br2 şi HBr)). Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2- butanolului). Reacții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului).
Alcani	Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului, arderea. Importanţa practică a metanului. Putere calorică.
Alchene	Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziNie, proprietăNi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanţa practică a etenei.
Alchine	Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenă, arderea. Obţinerea acetilenei din carbid. Importanţa practică a acetilenei. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.
Cauciucul natural și sintetic Mase plastice	Cauciucul natural și sintetic, mase plastice: proprietăți fizice, importanță.
Arene	Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare şi de structură plane, proprietăţi fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină – halogenare, nitrare. Alchilarea benzenului cu propenă.
Benzine	Cifra octanică. Putere calorică.
Alcooli	Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structură, denumire, proprietăţi fizice  (stare  de agregare, solubilitate  în apă,  punct de  fierbere), etanol  -  fermentaţia  acetică,  metanol  –  arderea,  glicerină  –  obţinerea trinitratului de glicerină. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanța practică și biologică a etanolului.

Acizi carboxilici	Acizi carboxilici: acidul acetic - reacțiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonați, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic. Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic.
Grăsimi Agenți tensioactivi	Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor. Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți - acțiunea de spălare. Obþinerea săpunului.
Aminoacizi Proteine	Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiție, denumire, clasificare, proprietăți fizice, caracter amfoter. Identificarea aminoacizilor. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidroliza enzimatică a proteinelor. Denaturarea proteinelor.
Zaharide	Zaharide: glucoza, zaharoza, amidon, celuloză - stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Monozaharide: glucoza și fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza. Oxidarea glucozei (reactiv Tollens și Fehling). Condensarea monozaharidelor. Hidroliza enzimatică a amidonului.
Calcule chimice Utilizări ale substanţelor studiate	Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuaNiei reacNiei chimice), puritate, randament. Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

NOTĂ:
Programele de examen sunt realizate în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele dezvoltate pe parcursul învățământului liceal, se elaborează în conformitate cu prezenta programă și nu vizează conținutul unui manual anume.

Admitere medicină

Ne pregătim la un alt nivel!!!

  Chimia o studiezi din generală, o aprofundezi și intri în chimia organică în liceu, te lupți cu ea și apoi n-ai cum sa n-o iubești.

  Dacă ai noroc și rabdare să parcurgi materialele potrivite, să le înțelegi și bineînțeles să le înveți, nu ai cum să nu REUȘEȘTI! Dar ce facem cu testele, întrebările greoaie ce ne dau bătăi de cap? Mi-ar fi plăcut să existe o carte, un site cu probleme rezolvate, explicate pas cu pas, care să mă ajute să-mi formez gândirea necesară pentru a uni fiecare bucată de puzzle din materia vastă și astfel să fiu capabilă să ofer răspunsul corect. Ei bine, n-a existat. M-au ajutat profesorii, discuțiile cu colegii, nopțile liniștite în care răsfoiam pentru a “n”-a oară materia în încercarea de a lega informațiile trunchiate din cărți. Astăzi imi doresc ca TU să ai acces la toate aceste probleme asemănătoare celor de la testul de admitere, explicate pas cu pas. Detalii, informații mai puțin observate sau mai greu de dedus, adunate în ani de studiu cu alți elevi ce au pașit pe același drum ca tine, le găsești aici sub formă de teste.

Spor să ai!

Ce este chimia?

Chimia tinde sa se concentreze asupra proprietatilor substantelor si a interactiunilor dintre diferitele tipuri de materie, in special reactii care implică electroni.

Chimia este studiul materiei și a modificărilor care au loc cu aceasta materie.

Totul pe Pamant, totul in sistemul nostru solar, totul in galaxia noastra, si totul in Univers este alcatuit din materie. Materia este numele pe care oamenii de stiinta l-au dat la tot ceea ce te poate atinge, vedea, simti sau mirosi.