Programa Bac Chimie organica

PROGRAMA DE CHIMIE ORGANICA

 I. COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi

• Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.
• Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.
• Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

2.   Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.

• Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
• Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.
• Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.

3.      Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.

• Rezolvarea problemelor cantitative/calitative.
• Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.
• Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.

4.       Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

• Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare.
• Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective// obiective.
• Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.

5.      Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.

• Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice.
• Justificarea importanţei compuşilor

II. CONŢINUTURI

Structura şi compoziţia substanţelor organice	Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuși organici studiaþi. Legături chimice în compuşii organici. Izomeria de catenă, de poziþie pentru compușii organici studiaþi. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.
Clasificarea compuşilor organici	Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de grupa funcţională. Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine. Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici. Compuşi cu grupe funcţionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide.
Tipuri de reacții chimice în chimia organică	Reacţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului). Reacții de adiţie (bromurarea propenei (cu Br2 şi HBr), bromurarea acetilenei (cu Br2 şi HBr)). Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2- butanolului). Reacții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului).
Alcani	Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului, arderea. Importanţa practică a metanului. Putere calorică.
Alchene	Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziNie, proprietăNi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanţa practică a etenei.
Alchine	Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenă, arderea. Obţinerea acetilenei din carbid. Importanţa practică a acetilenei. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.
Cauciucul natural și sintetic Mase plastice	Cauciucul natural și sintetic, mase plastice: proprietăți fizice, importanță.
Arene	Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare şi de structură plane, proprietăţi fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină – halogenare, nitrare. Alchilarea benzenului cu propenă.
Benzine	Cifra octanică. Putere calorică.
Alcooli	Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structură, denumire, proprietăţi fizice  (stare  de agregare, solubilitate  în apă,  punct de  fierbere), etanol  -  fermentaţia  acetică,  metanol  –  arderea,  glicerină  –  obţinerea trinitratului de glicerină. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanța practică și biologică a etanolului.

Acizi carboxilici	Acizi carboxilici: acidul acetic - reacțiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonați, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic. Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic.
Grăsimi Agenți tensioactivi	Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor. Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți - acțiunea de spălare. Obþinerea săpunului.
Aminoacizi Proteine	Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiție, denumire, clasificare, proprietăți fizice, caracter amfoter. Identificarea aminoacizilor. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidroliza enzimatică a proteinelor. Denaturarea proteinelor.
Zaharide	Zaharide: glucoza, zaharoza, amidon, celuloză - stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Monozaharide: glucoza și fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza. Oxidarea glucozei (reactiv Tollens și Fehling). Condensarea monozaharidelor. Hidroliza enzimatică a amidonului.
Calcule chimice Utilizări ale substanţelor studiate	Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuaNiei reacNiei chimice), puritate, randament. Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

NOTĂ:
Programele de examen sunt realizate în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele dezvoltate pe parcursul învățământului liceal, se elaborează în conformitate cu prezenta programă și nu vizează conținutul unui manual anume.