vineri, 20 martie 2020

Programa Bac Chimie anorganica

PROGRAMA DE CHIMIE ANORGANICĂ ȘI GENERALĂ



I.   COMPETENŢE DE EVALUAT



  1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.
    • Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.
    • Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.
    • Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
    • Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem chimic.
    • Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării aplicaţiilor acestora.

2.   Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.



  • Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.
  • Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.
  • Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.

3.      Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive.



  • Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.
  • Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din cotidian.
  • Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ condiţiilor analizate.

4.       Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.



  • Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea fenomenelor şi proceselor.
  • Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.

5.      Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiuții produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului.



  • Compararea acţiuții unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.
  • Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.

II. CONŢINUTURI








Structura atomului Tabelul periodic al elementelor chimice
Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali.
Structura învelişului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. Clasificarea elementelor în blocuri: s, p, d.
Corelaţii   între   structura   învelişului   electronic   pentru     elementele    din perioadele 1, 2, 3, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţi ale elementelor.
Variaţia proprietăţilor periodice ale elementelor, în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3.
Variaţia caracterului metalic şi nemetalic în grupele principale şi perioadele 1, 2, 3.
Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu oxigen, clor, apă. Importanța practică a sodiului.
Variaţia caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, faţă de O2, H2O. Variaţia caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A).
Proprietăţi chimice ale clorului: reacţii cu hidrogen, fier, apă, cupru, hidroxid de sodiu, bromură de sodiu, iodură de potasiu. Importanța practică a clorului.

Legături chimice Interacţii între atomi, ioni, molecule
Legătura ionică. Cristalul NaCl. Importanța practică a clorurii de sodiu. Legătura covalentă nepolară: H2, N2, Cl2.
Legătura covalentă polară: HCl, H2O. Legătura covalent-coordinativă: NH4+şi H3O+. Legătura de hidrogen.
Proprietăţi fizice ale apei.
Starea gazoasă
Ecuaţia de stare a gazului ideal.
Volum molar (mol, numărul lui Avogadro).



Soluții apoase
Dizolvarea.
Factorii care influenţează dizolvarea.
Dizolvarea unui compus ionic şi a unui compus covalent polar în apă. Solubilitatea substanţelor în solvenţi polari şi nepolari.
Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţia molară. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi de baze (tari şi slabe): HCl, H2CO3, HCN, NaOH, NH3.
Cupluri acid-bază conjugate.

Echilibre acido-bazice
pH-ul soluţiilor apoase de acizi monoprotici tari şi baze monoprotice tari. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleină (virajul culorii în funcţie de pH). Reacţii acido-bazice.
Reacţia de neutralizare.



Noţiuni de electrochimie
Reacţii de oxido-reducere.
Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilor redox. Caracter oxidant şi reducător.
Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell (construcţie şi funcţionare), acumulatorul cu plumb (construcţie şi funcţionare).
Coroziunea şi protecţia anticorosivă.
Electroliza – metodă de obţinere a metalelor (Na), nemetalelor (Cl2, I2, H2) şi a substanţelor compuse (NaOH).
Electroliza: apei, soluţiei de NaCl, soluţiei de CuSO4.
Noţiuni de termochimie
Reacţii exoterme, reacţii endoterme.


Entalpie de reacţie.
Căldura de combustie - arderea hidrocarburilor. Legea Hess.
Căldură de neutralizare (acid tare – bază tare). Căldură de dizolvare.
Noţiuni de cinetică chimică
Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori.
Viteza de reacţie. Constanta de viteză. Legea vitezei.
Combinaţii complexe
Combinaţii complexe.
Obţinerea combinaţiilor complexe (reactivul Schweizer; reactivul Tollens) Reacţia ionului Fe3+cu [Fe(CN)6]4-.

Calcule chimice
Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuaNiei reacNiei chimice), puritate, randament.
Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

NOTĂ:
Programele de examen sunt realizate în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare. Subiectele pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele dezvoltate pe parcursul învățământului liceal, se elaborează în conformitate cu prezenta programă și nu vizează conținutul unui manual anume.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Test admitere medicina Hidrocarburi alifatice

https://quizizz.com/admin/quiz/601b9047d0ceaf001b7c9f21